Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara-Deva organizeaza in ziua de 18 mai 2015, ora 17.00, in incinta Deva Mall, etajul patru, Salle d’Or, lansarea celui mai recent volum de versuri al poetei si editoarei Mariana Pandaru, volum bilingv intitulat "Cartea florilor" ("The Book of Flowers"). Variantele in limba engleza ale poeziilor sunt talmacite de scriitoarea Muguras Maria Petrescu, volumul fiind ilustrat cu fotografii color realizate de Nicolae Jianu.
Numele Marianei Pandaru este de peste trei decenii bine cunoscut iubitorilor de literatura din judet, in special iubitorilor de poezie. De aproape patru decenii, de la debutul in revista Tribuna, din 1974, Mariana Pandaru s-a dedicat literaturii si a oferit cititorilor volume valoroase de poezie (Dincolo de rau, campia - 1987, Salt mortal - 1992, Ferigi inzapezite - 1996, Lacrima de ambra - 1998 etc.), interviuri, note de drum etc.
Mariana Pandaru a fost si este o prezenta activa in publicistica hunedoreana de dupa 1989, in special in paginile ziarului Calauza, infiintat in anul 1991 de regretatul Valeriu Bargau. A fondat revista Constelatia dragonului, devenita ulterior Ardealul literar si artistic, acum Ardealul literar, o revista literara de buna calitate care a oferit cu generozitate spatiu pentru debutul unor tinere talente, dar si pentru semnaturi de prestigiu ale vietii literare romanesti.
În calitate de editor, a infiintat editurile Calauza v.b. si DaniMar, ambele din Deva, care au adus pe piata de carte lucrari de valoare din aproape toate genurile si speciile literare: poezie, proza, memorialistica, eseuri, note de drum etc.
Mariana Pandaru este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania si laureata a numeroase premii literare nationale si internationale: Premiul revistei Romania literara (1985), Premiul revistei Familia (1987), Premiul "Mihai Eminescu" pentru poezie, Suceava (1997), si importantul premiu "Novalis" obtinut in anul 2001, la München, in Germania etc. Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara-Deva i-a acordat "Trofeul Micului Cititor" in anul 1996. Despre activitatea literara a Marianei Pandaru au scris elogios personalitati precum Constanta Buzea, Cezar Ivanescu, Mircea Ciobanu, Constantin Cublesan, Dumitru Velea etc.
Placheta de poezii Cartea florilor - The Book of Flowers va fi prezentata, la lansare, de scriitoarea si publicista Muguras Maria Petrescu. Volumul este un florilegiu, in sensul propriu, de poezii dedicate celor mai indragite flori, de la mac la garoafa, de la liliac la crin, toate prezentate in versuri esentializate ce duc cu gandul la tehnica haiku-ului. Fiecare poezie este ilustrata cu o fotografie artistica menita sa sublinieze calitatile florii pe care poeta o descrie cu o sensibilitate si delicatete remarcabile, specifice, de altfel, personalitatii Marianei Pandaru.
Motto-ul sub care autoarea si-a asezat placheta de mici bijuterii florale este elocvent:
Florile - daruri ale lui Dumnezeu
Pentru sufletul omului.
(articol preluat de pe site-ul www.bibliotecadeva.ro )
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în după-amiaza zilei de 18 mai a.c., lansarea cărții scrise de Mariana Pândaru Cartea florilor / The Book of Flowers, volum bilingv tradus în limba engleză de Muguraș Maria Petrescu (Ed. Călăuza v.b. – Deva și Ed. Destine Literare – Montreal, 74 de p.). Traducătoarea a fost și amfitrioană. În deschiderea evenimentului ea a dat citire unor mesaje sosite de la prieteni scriitori atât din țară, cât și din străinătate.
Numele Marianei Pândaru este de peste trei decenii bine cunoscut iubitorilor de literatură din judeţ, în special iubitorilor de poezie. De aproape patru decenii, de la debutul în revista Tribuna, din 1974, Mariana Pândaru s-a dedicat literaturii şi a oferit cititorilor volume valoroase de poezie (Dincolo de râu, câmpia – 1987, Salt mortal – 1992, Ferigi înzăpezite – 1996, Lacrima de ambră – 1998 etc.), interviuri, note de drum etc.
Mariana Pândaru a fost și este o prezenţă activă în publicistica hunedoreană de după 1989, în special în paginile ziarului Călăuza, înfiinţat în anul 1991 de regretatul Valeriu Bârgău. A fondat revista Constelaţia dragonului, devenită ulterior Ardealul literar şi artistic, acum Ardealul literar, o revistă literară de bună calitate care a oferit cu generozitate spaţiu pentru debutul unor tinere talente, dar şi pentru semnături de prestigiu ale vieţii literare româneşti.
În calitate de editor, a înfiinţat editurile Călăuza v.b. şi DaniMar, ambele din Deva, care au adus pe piaţa de carte lucrări de valoare din aproape toate genurile și speciile literare: poezie, proză, memorialistică, eseuri, note de drum etc.
Mariana Pândaru este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi laureată a numeroase premii literare naţionale şi internaţionale: Premiul revistei România literară (1985), Premiul revistei Familia (1987), Premiul „Mihai Eminescu” pentru poezie, Suceava (1997), şi importantul premiu „Novalis” obţinut în anul 2001, la München, în Germania etc.
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat „Trofeul Micului Cititor” în anul 1996. Despre activitatea literară a Marianei Pândaru au scris elogios personalităţi precum Constanţa Buzea, Cezar Ivănescu, Mircea Ciobanu, Constantin Cubleşan, Dumitru Velea etc.
Placheta de poezii Cartea florilor – The Book of Flowers a fost prezentată, la lansare, de scriitoarea și publicista Muguraș Maria Petrescu. Volumul este un florilegiu, în sensulpropriu, de poezii dedicate celor mai îndrăgite flori, de la mac la garoafă, de la liliac la crin, toate prezentate în versuri esențializate ce duc cu gândul la tehnica haikuului. Fiecare poezie este ilustrată cu o fotografie artistică menită să sublinieze calitățile florii pe care poeta o descrie cu o sensibilitate și delicatețe remarcabile, specifice, de altfel, personalității Marianei Pândaru.
Motto-ul sub care autoarea și-a așezat placheta de mici bijuterii florale este elocvent: Florile – daruri ale lui Dumnezeu Pentru sufletul omului.
Passionaria Stoicescu: ,,Floare delicată și parfumată care ești tu în poezia contemporană.Te felicit că ai răgazul să scrii și pentru tine și pentru ceilalți care te iubesc și te prețuiesc, având pe cap revista și edituri și alte angarale ca tot omul. Regret că nu sunt alături de tine și de Muguraș Maria Petrescu, cea care face parte din universul floricol și e un personaj de bază, care te susține și te iubește. Nici cu Bara nu îmi e rușine, el fiind stâlpul acțiunilor culturale (,,bara’’), la bibliotecă, târguri de carte, saloane literare. Te iubește mult și Ion Iacob, ,,protejatul’’ meu pe care nici măcar nu-l cunosc, nu l-am văzut, dar ne tutuim și ne spunem păsurile. E bine că ai cutezat să scrii despre flori: ai gracilitatea, sfiala, tăcerea lor vorbitoare, prin culoare, parfum și formă. Îți amintești de jocul din copilărie când citam: << Ești o floare/ Ești un crin/ Ești parfumul cel mai fin/ Și ca semn că te iubesc/ Colea jos mă iscălesc! >>
Cu drag și prețuire,
A voastră (pune alături spiritul lui Valeriu, pe Mugurașa, Paulina Popa și Sebi Bara),
Passionaria.
Pentru confirmare Passiflora încarnată sau cerulea.’’
Un alt mesaj a fost cel trimis de Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor Damian de la New York:
,,Dragii mei,
Ce lucruri frumoase faceți voi acolo! De ce nu sunt și eu între voi? Un Atlantic îmi stă în cale! Trebuie să inventez ceva ca acest Atlantic să fie doar o cărare… Felicitări tuturor: dragelor Mariana și Muguraș, mult iubitului Sebastian Bara, cel fără pereche în susținerea scriitorilor din parohia dumnealui.
Cu drag,
Theodor Damian’’
George Filip de la Montreal:
,,Iubiți de departe biciuiți ai muzelor,
Iată din Montrealul înstrăinării mele, grație Mugurașei care vă glăsuiește chiar acum, vin și eu printre mândrele flori de dumnezeire cu care Mariana Pândaru vă mângâie la lansarea volumului citit între petale poetice. Sincer spun, vă iubesc cu crini de invidie în glas. << Nu-i da, Doamne, omului soarta emigrantului!/ De la mac pân-la garoafă,/ de la liliac la crin,/ poeta-mparte parfumuri/ din haiku-ul ei divin;/ doar de-o floare nu vorbește,/ după cum o cere haru’/ floarea care se numește/ scurt: Mariana Pândaru…>>
Poet total,
George Filip,
14 mai 2015 la Montreal.
PS: POETO,/ leagă-ne printre flori,/ POETO, cum știi mai bine./ Printre arșiți sau ninsori/ Dorul va veni la tine/ Și te-o pune într-o glastră/ Mariana, floarea noastră…’’
Vorbind despre această carte, Muguraș Maria Petrescu a arătat că acest volum de versuri este de o sensibilitate aproape ieșită din comun, accentuată și prin tematica ei aparte. Cartea florilor / The Book of Flowers scrisă de binecunoscuta poetă Mariana Pândaru, ne propune un altfel de dicționar, destul de neobișnuit, anume definirea unor flori, ,,pictate parcă impresionist’’, dar simplu, deosebit de sugestiv și cu multă grijă alese, ca și cum ea nu ar vrea să le rănească, dară-mi-te să le atingă doar cu un cuvânt. Tehnica scrierii este una actuală, poeta supunând atenției cititorului delicatețea haiku-ului poeziei japoneze care brodează floarea de cireș cu sărbătoare în suflet (,,Risipă de flori/ în Cireșul drag mie/, scânteia tulburătoare a vieții/ – spre bucuria ochilor nostri -,/ din tremurul petalelor albe/ în primăvară’’), împletită cu balada pre-elizabetană What Is a Youth (v. cântecul din filmul lui Franco Zefirelli, ,,Romeo și Julieta’’ ,,A rose will bloom/ And then will fade/ So dies the youth/ So dies the fairest made.’’).
,,Nu există cuvinte
care să atingă
frumuseţea regală
a Trandafirului
– risipă de culoare
şi dăruire
în viaţa lui trecătoare.
There are no words
to touch
the royal beauty
of the Rose
– squandering colour
and devotion
in this transient life.’’
Cu acest prilej au vorbit: scriitoarea Paulina Popa, cea care le-a felicitat pe Mariana Pândaru și pe Muguraș Maria Petrescu, arătând că acest volum de versuri este un succes incontestabil.
Virgil Șerbu Cisteianu, scriitor și redactor șef al revistei ,,Gând românesc’’ de la Alba Iulia a spus despre această carte că ea cuprinde toată bucuria de suflet a Marianei Pândaru pe care aceasta o adună într-un buchet de flori, pentru ca apoi să-l ofere cititorilor ei.
Eugen Evu a subliniat rolul catarsic al scrisului.
Prof. Maria Toma-Damșa a prezentat cartea Marianei Pândaru. ,, Membră a USR și a UZPR, director al Editurii Călăuza v.b., redactor șef al revistei ,,Ardealul Literar’’, autoare a peste 16 volume de poezie, însemnări de călătorie, interviuri și publicistică. Poeta Mariana Pândaru ne surprinde cu un volum de poezii inedit, în ediție bilingvă (româno-engleză) în traducerea Mariei Muguraș Petrescu.
Intitulat Cartea florilor, volumul minunat ilustrat de Nicolae Jianu, impresionează în primul rând prin capacitatea de concentrare a expresiei, fiecare poezie fiind un simplu enunț în aparență, pentru că dominanta fiecăreia rămâne metafora simbol sau alegoria pe care o încorporează. ,,Macul – floare a somnului,/ sângerie lumină’’, ,,ochi viu…’’, ,,plăpânzii ghiocei’’ se constituie în ,,alb de zăpadă/ însuflețind luminosul pădurii’’, trezind lumea amorțită la viață. Crinul este ,,nobilă floare’’ simbol al ,,castității supreme’’ care, precum ,,o trompetă de înger/ vestește coborârea/ lucrurilor simple/ în lume…’’ Trandafirul are ,,frumusețea regală’’ în ciuda vieții lui efemere, în timp ce ,,păpădia – bănuțul de aur’’, ,,împânzește câmpul/ cu lumina ei’’, ,,iasomia – darul lui Dumnezeu’’ aduce în suflet starea de fericire, cu mireasmă aleasă, iar hortensia ,,ghem de flori și culoare […]/ adună trăiri/ adună gânduri’’. ,,Lăcrămioara […]/ un șir de lacrimi albe’’ ,,își trăiește bucuria înfloririi’’, bujorii au o frumusețe imperială, iar stânjeneii sunt ,,ca o punte/ între cer și pământ’’. Dintre florile domestice se detașează liliacul, văzut ca ,,flăcări violete pe ram’’, ,,stânjeneii/ – flori fascinante/ flori efemere’’, ,,glicina – stalactite violete’’, ,,margareta/ […]/ ca o lacrimă albă a cerului’’, ,,hortensia – ghem de flori și culoare’’, ,,bujorii își arată splendoarea’’, floarea de nu mă uita e firavă și delicată. ,,Garoafele roșii –/ colorate flori/ ale iubirii profunde…’’ declanșează ,,sentimente […] incendiare’’, laleaua –/ floare divină’’, ,,își trăiește magia/ într-o adevărată explozie/ a luminii solare’’, iar ,,narcisa –/ floarea norocului/ luminează viața/ și inima omului’’, în timp ce ,,brândușa/ izbucnește/ în lumina ei violetă. Regale rămân floarea de colț […]/ simbol al dragostei fără pereche’’, anemona –/ mirific simbol al tinereții’’ și al ,,unei/ neîmpărtășite iubiri’’, ,,magnolia –/ însuflețind flacăra verde/ a primăverii’’ și ,,orhideea/ darul naturii exotice’’.
La antipodul florilor terestre se situează floarea de lotus ,,zămislită în ape tulburi/ la răsăritul sarelui’’, care, ,,la căderea nopții/ se retrage-n adâncuri’’.
Florile pomilor, personificate, nu sunt mai puțin impresionante. Florile cireșului se nasc din tremurul petalelor albe, sugerând ,,scânteia tulburătoare a vieții’’, floarea de cais apare ,,tremurătoare în/ frumusețea ei rozalie’’, iar floarea de măr/ – ca o minune’’, în adâncul căreia ,,rodul stă și așteaptă’’.
Cele 33 de flori (cifră cristică) ,,daruri ale lui Dumnezeu pentru sufletul omului…’’, așa cum se spune în motto, își consumă existența efemeră în plină lumină care ia variate forme (,,sângerie lumină’’, ,,luminișul pădurii’’, ,,lumina ei/ dulce-amăruie’’, ,,scânteia tulburătoare’’, ,,în lumina/ primăverii târzii’’, ,,lumina amiezii’’, ,,cerc de lumină alb’’, ,,a luminii solare’’, ,,răsăritul soarelui’’, ,,joc […] de lumină’’, ,,lumina ei violetă’’) sau în umbră mai puține (glicina).
Deși concentrate la maximum, versurile conțin o varietate de metafore și simboluri: ,,sângerie lumină’’, ,,supusă noblețe’’, ,,trompetă de înger’’, ,,bănuțul de aur’’, ,,puf de culoare’’, ,,rotunjire a visului’’, ,,ochi timid deschis înspre lume’’, frumusețe imperială’’, ,,spectacolul frumuseții’’, ,,miracol’’, ,,lacrimă albă a cerului’’. Contopirea florilor cu misterele universului este sentimentul predominant al acestor stanțe, poeta intensificând în creație cunoașterea raportată la mister.
Scriitorul Ioan Vasiu de la Orăștie a rostit următoarea alocuțiune: ,,Mă bucur că am această fericită ocazie de a participa la o importantă manifestare dedicată poetei Mariana Pândaru și de a rosti câteva cuvinte referitoare la o scriitoare și o editoare binecunoscută nu doar județului nostrum, ci și în țară, chiar și în multe alte țări ale lumii.
Nu mi-am propus să vorbesc acum despre creația poetică a Marianei Pândaru, în general, și despre acest minunat volum bilingv care se lansează astăzi. Voi face acest lucru cât de curând, scriind o cronică literară pe care o voi publica apoi într-o revistă de profil.
Mă refer pe scurt la poeta Mariana Pândaru pe care o cunosc de peste 35 de ani, când ne întâlneam la ședințele și manifestările cenaclului Flacăra din Hunedoara, condus în acei ani de regretatul Neculai Chirica, secondat de un alt regretat poet Iv Martinovici. În paralel am activat mai apoi împreună cu Mariana Pândau și cu alți binecunoscuți scriitori hunedoreni în cadrul cenaclului Ritmuri, care luase ființă la nivelul județului Hunedoara, cenaclu condus mulți ani de Radu Ciobanu.
Ani la rând am putut urmări evoluția în domeniul literar a Marianei Pândaru, bucurându-mă alături de ea, ori de câte ori îi erau publicate poezii în paginile unor prestigioase reviste literare și ori de câte ori tipărea un nou volum.
După 1989, împreună cu Valeriu Bârgău, a înființat primul ziar privat din perimetrul hunedorean și timp de doi ani le-am fost coleg de redacție. De mai mulți ani Mariana Pândaru conduce cu har, dăruire și competență Editura Călăuza v.b., sub egida căreia au apărut multe cărți de valoare, bine primite de critica literară.
În toți cei peste 35 de ani de când ne cunoaștem, mi-am dat seama că Mariana Pândaru este o poetă cu o sensibilitate ieșită din comun, cu o bunătate și o generozitate cum rar mi-a fost dat să întâlnesc în rândurile scriitorilor. Ușa sufletului său a fost și este mereu deschisă pentru cei care bat la porțile afirmării în plan literar, nu puțini din scriitorii din generațiile mai tinere fiind descoperiți, încurajați și promovați de Mariana Pândaru. Și pentru a-i putea promova așa cum se cuvine, ea a editat revista ,,Ardealul Literar’’, care prin conținutul și semnăturile unor valoroși colaboratori, a reușit să ocupe deja un loc de cinste în peisajul revuistic de la noi.
Pentru toate acestea dar și pentru multe alte merite ale Marianei Pândaru, pe care le voi evidenția cu altă ocazie, nu pot decât să o felicit din tot sufletul și să-i urez multă sănătate și putere de muncă pentru a-și putea duce la bun sfârșit frumoasele proiecte literare, despre care mi-a vorbit de multe ori.
Și chiar dacă spuneam la început că nu mă voi referi acum la poeziile ei, nu pot totuși să închei înainte de a cita, nu întâmplător, o poezie din acest volum dedicat florilor: ,,Floare de lungă durată/ Orhideea/ darul naturii exotice/ ciudată și misterioasă./ Iată cum pasiunea/ poate fi adunată/ într-o singură floare…’’
Scriitorul Dumitru Tâlvescu a felicitat-o pe autoare, sublinind în același timp importanța traducerii unei cărți într-o limbă de circulație internațională. În final au mai vorbit Col. (r) Dănilă Moldovan și Nicolae Jianu cel care a oferit fotografiile care însoțesc minunatele poezii. Trebuie să recunoaștem că grafica acestei cărți este absolut specială.
În stilul ei absolut special și deosebit, dar și spre încântarea auditoriului, actrița Isabela Hașa a recitat versuri din Cartea florilor.
La fel de mult așteptat a fost și discursul Marianei Pândaru care, cu emoție în glas, a mulțumit tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei cărți minunate, în mod special lui Ioan Sebastian Bara și Bibliotecii Județene ,,Ovid Densușianu’’ Hunedoara – Deva pentru evenimentul deosebit de bine organizat și din suflet, dar și tuturor celor prezenți în sală cărora, la final, autoarea le-a oferit autografe.
