REVISTA ARDEALUL LITERAR nr.1-2,2017

Ardealul Literar nr.1-2, 2017

Read more publications on Calaméo

REVISTA ARDEALUL LITERAR nr.3-4, 2016

Read more publications on Calaméo

„Scurta şi nefericita viaţă a lui Marilyn Monroe“, autor Milan Richter

 În programul primei zile a Festivalului Internaţional de Teatru şi Literatură „Liviu Rebreanu“- Ediţia a XII-a, desfăşurat în perioada 26 - 30 noiembrie, la Bistriţa, un eveniment important a fost şi lansarea cărţii „Scurta şi nefericita viaţă a lui Marilyn Monroe“ – o piesă de teatru în două acte, semnată de scriitorul slovac Milan Richter, carte apărută la editura „Călăuza v.b.“ din Deva. Demn de remarcat este faptul că evenimentul s-a petrecut în prezenţa autorului – Milan Richter, sosit de la Bratislava, a traducătorului – Muguraş Maria Petrescu şi a redactorului şef al editurii – Mariana Pândaru Bârgău. 

  După cum mărturiseşte autorul această piesă de teatru este scrisă între anii 2011- 2013, în urma cercetării a mai multor cărţi şi documente despre Marilyn Monroe, care au ieşit de sub menţiunea „strict secret“, sau documente scrise de pshiologul ei, de membri ai familiei Kennedy, dar şi materiale despre controversata şi misterioasa ei moarte. 

  Ca urmare această carte este „drama relaţiilor actriţei cu mama, soţul, iubiţii, pshiatrul ei şi mafia. În acelaşi timp este un portret dramatic al uneia dintre cele mai atractive femei din lume, o ofrandă vulnerabilă lipsită de un sentiment puternic de încredere în sine, o femeie care suferă de o boală mintală ereditară… Este portretul unei victime care nu-şi cunoaşte călăii. Piesa se bazează pe relaţii, evenimente şi fapte reale…“ (Milan Richter).

  Cartea dezvăluie şi o serie întreagă de aspecte din lumea Hollywood-ului, a industriei filmului, unde frumuseţea, celebritatea, sexul, gelozia, puterea sunt folosite în mod greşit ajungându-se chiar şi la crimă. 

  În seara aceleaşi zile, la ora 17, la Palatul Culturii – Sala mare de spectacole (prilej pentru inaugurarea Teatrului de Proiecte Bistriţa), a avut loc şi premiera absolută a acestei piese, actorii Dan Rădulescu şi Cosmina Lirca, punând în scenă un fragment din această dramă în două acte, de asemenea în prezenţa autorului şi a unui numeros public. Un adevărat eveniment care s-a bucurat de o deosebită apreciere a spectatorilor, dar şi a autorului care a declarat, emoţionat, printre altele: „Exact aşa mi-am imaginat şi eu scena, atunci când am scris-o“.

Maria BÂRSAN

         În fotografie, de la stânga: Mariana Pândaru Bârgău, Milan Richter, Muguraş Maria Petrescu

TARGUL DE CARTE VECHE - ISTANBUL 2015

    În perioada 17 – 23 septembrie a.c. în Piaţa Taksim din Istanbul s-a desfãşurat un Târg de carte veche la care au participat numeroşi colecţionari de carte şi discuri vechi din toatã þara. Timp de o sãptãmânã, în spaţiul deschis al Pieţei Taksim, din capitala culturalã a Turciei, de desfãşoarã acest eveniment, însã în acest an s-a implementat şi un program de participare a unor colecþionari din ale þãri. Primele douã þãri invitate la aceastã manifes-tare a fost România şi Grecia. Din România au fost invitaţi sã participe Mariana Pândaru Bârgãu, Aurel Pop şi Muguraş Maria Petrescu, scriitori şi colecţionari de carte veche.

    Fiecare dintre ei s-a prezentat cu o bogatã şi valoroasã colecţie de carte veche, astfel cã standul românesc s-a bucurat permanent de o atenţie deosebitã, stârnind curiozitatea. În prima zi, la deschiderea oficialã a târgului, standul a fost vizitat de ministrul culturii din Turcia, dar şi de primarul şi vice-primarul sectorului Beyoglu (de care aparţine Piaţa Taksim).

   A treia zi programul manifestãrilor a cuprins, întâlniri televizate cu diferiţi colecţionari participanţi la târg. Astfel a existat şi aşa-numita „Ora României“ în care cei trei români au prezentat asistenţei cele mai valoroase cãrţi din colecţiile lor, cãrţi de la sfârşit de veac XIX, început de veac XX. Moderatorul acestei emisiuni a fost poetul Mesut Şenol.

   A urmat şi o vizitã la Primãria Beyoglu, unde românii au fost primiţi de primar şi vice-primar. De asemenea au fost şi întâlniri cu o serie de oameni din sfera artisticã: regizori, pictori, scriitori, critici de artã, colecţionari de artã.

Şi o vizitã la Istanbul nu se putea încheia decât dupã o trecere în revistã a obiectivelor turistice cunoscute în lumea întreagã: Moscheia Albastrã, Hagia Sofia, Palatul Topkapi, Marele Bazar, o plimbare pe apele Bosforului.

Tabăra de literatură "COLOCVII BANATICE"

Ediţia a II-a – ANINA

În perioada 2-5 sept. 2015, în oraşul Anina s-a desfãşurat cea de-a II-a ediţie a Taberei de literaturã „Colocvii Banatice“. Manifestarea a fost organizatã de Casa de Culturã Anina, cu sprijinul Primãriei şi a Consiliului Local Anina, al Direcţiei Judeţene pentru Culturã Caraş-Severin şi în colaborare cu Cenaclul „Virgil Birou“.

Au participat o serie de reviste literare din spaţiul bãnãţean, precum: Actualitatea literarã (Lugoj), Almãjana (Bozovici), Anotimpuri literare (Timişoara), Arcadia (Anina), Ardealul literar (Deva), Banat (Lugoj), Bocşa culturalã (Bocşa), Orient latin (Timişoara,), Nedeia şi Reflex (Reşiţa), Confluenţe (Oraviţa).

Festivitatea de deschidere a manifestãrilor a avut loc la centrul de Afaceri Anina. A vorbit mai întâi Mihai Chiper, directorul Casei de culturã şi preşedintele cenaclului „Virgil Birou“ Anina, urmat de un salut de bun venit al primarului Gheorghe Românu, care a prezentat şi nouã perspectivã ca Anina sã se transforme dintr-un oraş eninamente minier într-o staţiune climatericã, având toate datele necesare în acest sens. Despre importanţa Aninei în context cultural bãnãţean a vorbit şi poeta Liubiţa Raichici, director al Direcţiei de Culturã Caraş-Severin, încheind cu un admirabil moment poetic. A urmat un alt moment poetic inedit susţinut în grai bãnãţean, de poetul Iancu Almãjan Bãnãţeanu.

Prima zi s-a încheiat cu vernisajul expoziţiei de picturã „Pasiune şi culoare“ semnat de membrii cercului de picturã „Paleta“ al Casei de Culturã Anina.

Programul deosebit de bogat al urmãtoarelor zile ale „Colocviilor Banatice“ s-a desfãşurat în cadrul Cabanei Marghita – zonã turisticã binecunoscutã, din împrejurimile Aninei.

Au fost prezentate revistele literare: Arcadia – Mihai Chiper, Reflex – Ada Cruceanu, Orient latin – Ilie Chelariu, Ardealul literar – Mariana Pândaru Bârgãu, Almajana (Iosif Bãcilã), Actualitatea literarã – Nicolae Silade, Bocşa culturalã – Gabriela Şerban, Banat – Adriana Weimar, Confluenţe – Mihai Moldovan.

S-au susţinut comunicãri: Ion Marin Almãjan: Duhul Banatului s-a întrupat şi în (din) Creaţia Folcloricã; Nicolae Trãilã: Din istoria spitalului de adulţi Anina şi a personalului sãu; Ion Ladea: Barocul ţãrãnesc în opera sculptorului Romulus Ladea; Ion Pachia Tatomirescu: Estetica Paradoxismului. Pagini de istorie literarã valahã de mâine.

Au fost prezentate o serie de cãrţi: Translucid de rouã şi Cearcãnele Saharei semnate de poetul Ion Rãşinaru; Epistolele dintre douã veacuri de Ion Marin Almajan; Cuvinte aprinse şi Cartea Florilor de Mariana Pândaru; Poeme semenice de Iosif Bãcilã; Ceaţa Albastrã, prozã semnatã de regizorul şi scriitorul Ion Cãrmãzan.

Un moment deosebit a fost lansarea monografiei „Biserica Ortodoxã din Anina – trecut şi prezent“ şi a monografiei „Anina, geografie şi istorie“ semnate de preot Alin Muntean şi Cristian-Liviu Mosoriceanu. Evenimentul a avut loc la Biserica Ortodoxã „Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena“ din Anina.

Pe tot parcursul celor patru zile ale colocviilor, muzica a însufleţit mereu atmosfera, în recital de muzicã folk susţinut de cantautorii Vasile Gondoci din Lugij şi Cristi Buicã din Reşiţa.

Pentru mine, special, aceste manifestãri au însemnat întoarcerea – dupã mulţi ani – în ţinutul copilãriei şi adolescenţei mele. Fiind invitatã pentru prima datã în calitate de scriitor, am avut parte şi de un moment „al meu“, în care, cu bucurie, mi-au fost alãturi şi scriitorii reşiţeni: Nicolae Sârbu, Gheorghe Jurmã, Gheorghe Zincescu, Costel Stancu, martorii începuturilor mele literare – 1971, în cadrul Cenaclului „Semenicul“ din Reşiţa.

Mi-am întâlnit foşti colegi, profesori, prieteni şi am trãit alãturi de ei clipe de neuitat, depãnând amintiri şi întâmplãri dintr-un timp fãrã întoarcere.

Mariana PÂNDARU

Fotografii

 In tabăra de literatură de la Ghelari – Lunca Cernii alături de prozatoarea Nina Ceran de la Timişoara.

Sibiu, la aniversarea de 70 de ani a Ancăi Sîrghie. Alături de sarbatorită, Muguraş Maria Petrescu si Eugen Evu

La Câmpul Românesc - Hamilton 2015, Anca Sîrghie si părintele Dumitru Ichim

Poezia Marianei Pândaru

        În seria Opera Omnia – Poezie contemporană, sub semnătura Marianei Pândaru, a apărut la TipoMoldova antologia "Leoaica albastră", cuprinzând versuri din volumele „Salt mortal”, Editura Călăuza 1992; „Ferigi înzăpezite”, Editura Helicon 1996, „Lacrima de ambră”, Ed. Călăuza 1998; „Fulgere de mare”, Ed. Călăuza 2002; „După căderea nopţii”, Ed. Danimar 2007. Cartea surprinde prin temele variate care conturează un adevărat portret poetic al Marianei Pândaru, redactorul şef al revistei „Ardealul literar”.

 „Cuvântul aruncat precum zarul” dă sens poeziei care nu este altceva decât o prelungire a divinităţii: „Să vezi îngerul/ ca o pasăre/ rătăcită în turnul de apă/ să-i dai toată respiraţia ta/ toată viaţa ta/ şi el/ încetul cu încetul să fugă”. Precum un pescăruş cu blânde priviri, poeta îşi dedică viaţa cuvintelor care transformă vibraţiile: „Peste inima mea trec/ flori cu miezul de foc”. Precum o pasăre, cuvântul este prins în laţul visului depănând amintiri care, în atelierul de creaţie al poetei, transformă versul alb în mesaj: „Dar vă spun/ nu vă înfometaţi/ din cuvintele mele/ sunt doar pasărea/ cu zborul frânt”. Prin fereastra poeziei privim pe calea cărţii: „Că ochiul tău/ sfâşie aerul din preajma cuvintelor mele/ ca şi când n-ar fi existat niciodată/ ele, cuvintele arse pe rug”. Ca într-o zbatere continuă sunt priveliştile care se nasc din poezie, care vine ca o salvare a lumii prin sfinţenia slovei.

  Poezia Marianei Pândaru are puterea de a transforma umbra în lumină: „Scriu pe albul zăpezii/ despre viaţă/ şi literele cad/ în tiparul de format/ schimbând mereu şi mereu/ sensul cuvântului/ scriu cu dragoste/ cu tristeţe şi deznădejde/ scriu că păcat şi ardere/ până când, iată,/ mâna mi se duce/ spre un mare/ semn de întrebare/ cine sunt eu/ să scriu despre viaţă”. ”Când jocul cuvintelor simple/ se învăţa nespus de uşor”, poeta este cea care ne spune, prin vers, „cântece de alungat întunericul”, „În fiecare zi/ inima noastră/ fură câte puţin/ din cântecul lebedei/ încercând/ destinderea umbrei/ de trup”. Singurătatea creaţiei este o dulce povară fructificată prin versuri care aşteaptă la poarta nemuririi: „Am nevoie/ să rămân singură/ şi în tăcere/ să cer îndurare/ lui Dumnezeu” sau „Sunt vulnerabilă, Doamne/ căci sunt femeie/ şi crucea mea/ niciodată/ nu se vede întreagă”.

 Cuvintele sunt, în poezia Marianei Pândaru, o prelungire a sufletului: „Cuvintele nu se clădesc/ precum cărămizile/ aruncate cu mâna/ în linie dreaptă/ cuvintele suntem noi/ cei de lumină/ dacă le trădăm pe ele/ pe noi ne trădăm/ dacă le purtăm/ prin tipare străine/ devin ca şi noi/ simple semne”. Fiind convinsă că prin cuvântul, care este de la Dumnezeu, şi Dumnezeu este cuvântul, vom găsi salvarea, poeta spune „Doamne,/ cel mai adesea/mă folosesc de slăbănoage cuvinte/ să te întâmpin/ în pragul casei mele de lut”. Cuvântul, cu greutatea lui de plumb, este cel care va rămâne ca o prelungire peste timp a mesajului poetic al Marianei Pândaru.

 O antologie frumoasă în care poeta se redescoperă în faţa cititorilor, aşezându-şi sufletul în palma acestora.

Menuţ Maximian